Literaturitate

stare de literatură, stare de artă...

Temniţa de sub rană, o nouă carte semnată Teodor Dume

 

 – cartea apare în format A5 – editura PIM, Iaşi, 2017 – prefaţa Cezarina Adamescu – redactarea Mioara Băluţă – coperta Mioara Băluţă – consilier literar Tina Constanda – cartea a apărut în prima zi de vară a anului 2017(iunie 21) * POEMELE BINECUVÂNTATEI LUMINI Teodor Dume, Temniţa de sub rană, Editura PIM, Iaşi, 2017 […]

Ai cei mai frumoși sâni, Maria

 

    fumegă peste cerul hibernal; se iau la întrecere cu frigul, zăpezile mele îi spală: rodii în așteptarea cuțitului…   când se-așază fulgii pe sfârcuri, îmi cade pe degete o lumină dialectală, scriu poeme/ despre cei mai frumoși sâni! nimicurile se intersectează prin carne, consumă orice grimasă, orice alunecare la suprafața lucrurilor; faptele mari […]

nordul celorlalți

 

     istoriile se pot sifona dimpreună cu toate secretele ochii lui monroe de pildă pretext pentru america fabricilor de psihosotropice nopțile când cavalerul tristei figuri își face harachiri *** macini un pumn de somnifere în dinți crezi că este refrenul înfrângerii inamicului din umbră userul somnului haotic *** îmi amintesc ultimul vis: o istorie […]

Erezia paradisului pierdut

 

   Scriind redevin copil Cuvintele sunt probabil jucăriile mele fata le Fiecare poem mă apropie sau mă îndepărtează de moarte Viaţa rămâne undeva deasupra Cer sus pendat între două tăceri între două lacrimi Istorie parcursă pe jos Pasul şi cuvântul Pasul şi tăcerea În spate Ge neza în faţă Apocalipsa Zori de trandafir stresat Costel […]

Relativism

 

 Și dacă mai dureaz-un ceas, să-mi spui de care… N-aș vrea să fie lung, pentru c-atârnă. Nici prețios nu vreau, căci nu e de pierdut. Aș vrea să fie unul… la-ntâmplare. Să nu regret când clipele se duc. Nici scurt nu-mi doresc să fie… și infinitul câteodată-i scurt. Dau pentr-o oră de magie relativismul cunoscut. […]

londra trist

 

 liniştea se rupe în motive florale pe hol se încinge din pieptul elefanţilor morţi discuţii despre poemele lui Brechtt în care delfinul albastru scufundă realitatea printre degete în cuvinte cu pete de argilă viermi umplu buzunarele morţilor cu pluralul stelelor pitice o voce se aude pe trotuarul inundat cu umbre catapeteasma nopţii se frânge în […]

OSPĂȚUL

 

 Ascultă, iubito, cum plânge pădurea, cum muşcă himeric în noapte securea, cum cade vânatul rănit, într-o parte, sub foc ucigaş venit de departe!… Ascultă şi râul cum plânge la moară, de guri nesătule rânjite afară, şi lupi care urlă în haita flămândă sub pomii veniți în păduri să se-ascundă! Ascultă cimpoiul cum plânge la stână […]

Ploaie

 

 Plouă încet, aproape ireal… Vom naște amintiri, din picături. Nici nu mai îmi amintesc ce cânta ploaia, probabil o doină… oricum, mirosea bine. De atâta ploaie mă uscasem, asta e sigur. Știu că tu întindeai sufletul spre mine, fulgerător, fără să văd… doar un fior, cred că electric, mă cuprindea din când în când. Deodată […]

noaptea

 

 câte coşmaruri sunt într-o salbă de nopţii la gâtul tristeţii adunate să facă praf ordinea stelelor sub arsura cuvintelor fricii şi metehne de ger născute din inima ta pereţii din palmă zidiți la căpătâiul nopţii cuprind coşmarul devenirii întru fiinţă se ridică nori de gânduri pentru slujba de mâine a ploii

De-a pânda

 

 Motănilă şi Grivei, Tolăniţi cum stau la soare, Unul negru şi-altul mare, Urmăresc doi porumbei. Unul cocoţat pe casă, Celălalt la cuşca lui, Zarva păsăretului, Îi îmbie chiar la… masă! Pofticioşii  dau din coadă. Cum ar vrea acum să-i prindă! Se avântă să-i cuprindă Pe la spate, să nu-i vadă. Nu gândiţi că-i fraieră Pasărea, […]

Literaturitate © 2015 - 2017