Literaturitate

stare de literatură, stare de artă...

Să mori ca un câine

 

 ultima imagine care mi-a rămas întipărită pe retină este cea a unui cer desenat cu cretă pe-o tablă neagră a unei securi de luptă pe care se așează un fluture sfidând toate principiile fizicii legea gravitației a cauzei și efectului și a unei umbre fără identitate care mă acoperă insinuându-se între mine și restul Universului […]

Satul felinarelor

 

   La colțul casei noastre pândea luna. Atât îmi amintesc din povestea pe care mi-o spunea, cândva, mama; are un brâu care înconjură satul și îl termină la noi. Ascultam cu privirea pe fereastră, adoram luna aceea frumos gătită, și zburam peste stânci măsurând orizontul ca o pasăre întoarsă din țările calde.   Eram stăpână […]

Un vis frumos

 

 Într-o zi de sfârșit de septembrie primesc un email din SUA din care aflu că sunt fericitul moștenitor al unei averi de cinci milioane de dolari, depuse într-o bancă din Ghana, și că ar trebui s-o revendic până în anul 2019, fiind singurul îndreptățit s-o fac, întrucât defunctul, mort în timpul unui cutremur, în Jawa […]

Primele premii literaturitate.ro 2017 au apărut!

 

 les poètes meurent aussi  en automne (Violeta Deminescu) (Premier Prix et  Prix de la Revue LITERADURA)   chaque poète a sa nuit dans une clepsydre retournée une dernière fois pour la fois où du sable des anges les mots quittent la poésie l’âme seule se brise  en soi déchirante combinaison le chemin intérieur le plus […]

Fericit cel sărac cu duhul

 

    există o parte din mine închipuire a ceea ce sunt vis şi păzitor de vise amestec de îndoială şi credinţă spin negru înfipt în împietrite retine de sfincşi într-o zi am să-mi adun ultimele resturi şi inima sufocată de mlaştini se va destăinui îngerului exilat în penumbra năzuinţei de mistere atunci va trebui […]

Macaz

 

 Orașul doarme, negură în geam, tăcerea se lipește de perete, iar ceasul bate-n timp, suicidar, minutele ce fug fără regrete. Cafeaua zace cu un zaț în trup. În ochiul ei,  abia de mă zăresc cum trec ca o frunză  spre o toamnă de lut vama dintre suflet și gând. Din ea, când mă înfrupt.

Azi e ziua ta de naştere

 

   sau poate de moarte te caut să mă recunoşti să-mi fac un dar din trupul tău gândurile dospesc agăţate în cuvinte adulmecă rotirea eternă a universului rezemată pe o lacrimă răsucită în moştenirea fătului nenăscut încă de fapt nu-i decât o îngâmfare stearpă crezi că te voi lua de mână risipindu-mă în parfumul eternităţii […]

 Doamne, era un om!

 

     Dă mă un leu care dă mă un leu pată pe retina oraşului amorţeşti viaţa pe trotoare eliberate de aşteptări nu înrădăcinezi nimic devorezi delăsarea cu amintiri strivite pulbere  tăbăcită sub talpa lipsită de zare calcinată din gunoaie niciodată nu vei înflori din tine ce va rămâne oare zilele nu-ţi spun nimic nici […]

Erezia lui nimeni înainte de nimic

 

  Pe cine ar putea fi gelos însuși Budha Ce-a cutremurat Universul Dacă nici poeții nu-s stăpânii poeziei Însă poezia-i regina tuturor poeților Cine a rostit cuvântul înainte de început Paradis retoric în căutarea infernului pierdut Tăcere relaxându-se până la neființă Nimeni nu întreabă nimeni nu răspunde Nimic încătușat mut și orb Nimic nu seamănă […]

Să fii ultimul care stinge lumina

 

 vecinul de la parter n-a mai ieșit astăzi să dea zăpada din fața blocului lăsând dimineața sufocată printre troiene madame Bovary nu-și mai plimbă dogul german pe sub salcâmii înfloriți în mijlocul iernii îmi lipsește hârșiitul lopeții de lemn în omăt cântatul cocoșilor al șaselea simț imi impută tăcerea nefirescă a câinelui imprecațiile neconvingătoare ale […]

Erezia de-a te naște român

 

  Ca pe cea mai curată lacrimă din Ochiul Universului Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor Și nu credeam că voi ajunge vreodată să-i fiu poetul deplin Pururi tânăr înfășurat în versuri cobor de pe baricadele tăcerii Iar unde-am ajuns De la Dunăre la Tisa România plâsu-mi-s-a Că nu mai poate străbate De ciocoi și […]

Literaturitate © 2015 - 2018