Literaturitate

stare de literatură, stare de artă...

Categorie: POEM

Erezia teiului

 

  Teii înfloresc eminescian De câte ori eşti tristă frumoaso Noapte de noapte fantoma poetului nepereche îţi iluminează ferestrele sufletului N-ai nicio scăpare Poezia lumii este pe urmele tale Degeaba te dezbraci înainte de-a intra în poemele mele infracţionale Mâinile te-ajung şi la capătul nopţii Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

VORBE

 

 Se-adună vorbele în jurul meu și liniștea dispare dintr-odată în palide culori de curcubeu căzut pe zidul dintr-o cazemată. Și mă cuprinde un delir amar, când valul ridicat din vorbe goale în file rupte dintr-un calendar își consemnează fapte „epocale”!   Dar timpul, vameșul neiertător, le cerne-n zeci de site rafinate lăsând în toamna vieții […]

Erezia matematicii

 

  Probabil Femeia-i cea mai delicată pro blemă Și aceasta o știe orice bărbat Ori cât de prost matematician ar fi De pildă te poți îndrăgosti și-a n-a oară De aceeași funcție Și-ajungi în patul singurătății De geaba încerci să fugi Scriind incendiare scrisori de dragoste De fapt adevăratele scrisori de dragoste nici nu ajung […]

REVERIE

 

 Stau culcat privind printre arini cum se-ntinde apa-nvolburată peste gândurile care-mi vin dintr-o lume ce-mi părea uitată. Şi revăd măceşii înfloriţi adunându-şi crengile-ncărcate sub alunii stând nedumeriţi lângă zidul rupt de la cetate.   Înlăuntru parcă te zăresc, la fereastră stând îngândurată, ultimul vlăstar de os domnesc, în trecutul năruit uitată. Gândul îmi aleargă înapoi […]

TĂCERILE

 

   Ce grele sunt tăcerile din jurul meu când mă cuprind și le ascult pe toate!… Dintr-un trecut nestăpânit revin mereu cu lungi păreri de rău nevindecate. În preajma mea le simt în fiecare zi, stând adunate-n umbrele opace – de-acolo îmi recită zeci de poezii sperând că ar putea să mă împace.   Dar […]

DE-AŞ FI ŞTIUT

 

 De-aş fi ştiut că între noi n-a fost decât un început de falsă joacă, n-aş fi plătit din greu imensul cost al zilelor care aveau să treacă. Dar cine poate şti, de la-nceput, că ce se-arată  caldă adiere devine uraganul de temut care te-aruncă cruntelor Himere ?!   M-ai prins în jocul tău seducător, care-mi […]

PESTE VREMURI

 

 Nevăzute praguri am trecut, peste vremuri mi-am croit o cale, visul meu, aproape dispărut, se destramă-n zeci de carnavale. Trec mai abătut pe calea mea, vorbele smintite mă stresează, parcă mi-ar cânta o cucuvea, din tenebre, ziua la amiază.   Veștile servite ca desert, mă îneacă-n valuri, ca o boală, prostul, pus în haină de […]

Literaturitate © 2015 - 2017