Literaturitate

stare de literatură, stare de artă...

Categorie: POEM

Fluieră-stea

 

 Ne ajunge o seară cu greieri cântându-ne iubirea. Ajunge o alee și o bancă din parcul uitat cu nimeni pe drum, nici țipenie de om care să ne deranjeze întâlnirea… Poate doar greierii cu concertele lor și stelele aprinzând la rândul lor alte stele ce ne luminează drumul spre fericire. Și noi doi fluierând la […]

Frontiera

 

 Soarele stătea atârnat de cerul mahalalei; acolo unde timpul stătea tras pe linie moartă. Aerul de fum și parfum era handicapat într-așa un hal încât nu mai simțea nimic. Și din tot balamucul, n-a mai rămas niciun martor, doar un copil care, sătul de a contempla același decor repetitiv, a sărit gardul și-a fugit spre […]

O umbră

 

 Pașii mei se duc tot mai departe spre alte sfere și locuri, spre alte vise cu gânduri așa-zis proscrise… Las umbra mea să bântuie parcul, orașul și ce-a mai rămas nebântuit, să-ntâlnească, să cunoască și să sărute umbra ta ce se pierde tot mai departe în beznă….

roagă-te imo

 

 știi ino aici iubim mult aici iubim rău aici ucidem diminețile altora cu dragostea noastră taci la voi timpul se subție altfel roagă-te imo roagă-te pentru cei pe care îi rănim și încă roagă-te silențios să fim iertați pentru durerea prea aspră din noi roagă-te cum poți tu mai frumos inexistentule

Ora noastră

 

 Priveşte cum timpul s-a oprit la comandă şi a adormit cuminte ca un bebeluş: Uite-aşa, special pentru noi Să mai stăm să vorbim oraşul să-l bântuim, să ne rătăcim cântându-ne poveştile pe străzile din ce în ce mai pustii ale oraşului din ce în ce mai prieten…

Teatru nocturn

 

 Privește: Seara asta, străzile își deschid porțile și aprind reflectoare cu lumină aggiorno din “stele pe băț” Azi se joacă mare spectacol mare: “Dragostea Umbrelor” spectacol de sunet de pași, și lumină de străzi ce ne face umbrele să prindă viață, să danseze, să cânte, să joace și să nu se mai despartă poate niciodată…

Ino imo

 

 mi-am cumpărat un inorog inexistentule are culorile visului tu le știi strălucitoare ca florile noastre ca fluturii mi se spune iar alma ierburile grădinii tresar înfiorate sub condurii mei vii se aud râsete de copii l-am așezat la fereastră se ridică un abur de iubire din el ochii lor însetați de griuri nu-i văd frumusețea […]

Literaturitate © 2015 - 2017