Literaturitate

stare de literatură, stare de artă...

Nu mai ai ce să-mi propui?

 

Nu mai ai ce să-mi propui, spune gorila

Căutând un colac de salvare.

Se scufunda în smârcul ei ,

Sunt master, sunt doctor, sunt  castor,

Sufăr de gastro, sforăi când vreau,

Un gândac de piatră se strecura printre ferigi,

Din buric lătra o divă,

Nu avea aripi, doar  un piept imens

Plin cu polistiren,   viscerala  greață

Se vindea la chioșc, curgeau sudori,

Unsori și nămol   sulfuros, bun, sănătos,

Pune mâna pe stent,  bolundu-le,

Dar ceva mai lent.  Filmul se rupse, finita la comedia.

 

Dumnezeu nu mi-a dat lovitura de grație,

El nici nu știe, El vede, dar nu știe,

Așa , nici vrăbiuța Guța nu suportă abuzurile,

Văd niște dinți albi, regulați, sunt ai lui Chrisostomos,

Trei șuierături puternice, ascuțite îi răspunseră

Din calmul dimineții, mulțimea cobora scările de la Odesa,

Tarbuck strigau unii, facebook , răspundeau alții,

Dar  Dumnezeu vede tot.   Să fim expliciți, dragii mei.

Cea mai grea meserie, dragii mei,

este să stai în fața unui public

și să-l faci să râdă, dar ce importanță are?

Doamne, ferește, face unul infarct sau fură de la altul.

Mai mult, și-a pus semnătura pe hârtia igienică,

Fără adresă,  a râs jumătate din Londra, cea de pe malul drept,

Plus un măgar venit în vizită, Turnul se clătină,

Cădeau craniile  multor prinți, duci, curci,

Ghidul nostru înghețase de rușine, a băut un whiskey,

A strigat – jos comunismul, trăiască Pinochet,

O gospodină  din grup a înțeles aluzia,

Adică orice otravă e dulce, se poate muri,

E normal.

BMM

 

 

 

 

 

,

 

Autorul

Boris Marian-Mehr

Boris Marian-Mehr

1 Comentariu

Adăugare comentariu

Lasă un răspuns

Literaturitate © 2015 - 2018