Literaturitate

stare de literatură, stare de artă...

N-am scris poemul acesta pentru voi

 

(OTTILIEI, CU DRAG!)

 

 

 

nu vă obligă nimeni să trăiți în el/ să muriți în el

sub pretextul soldatului necunoscut

 

fac naveta în fiecare zi

știu de unde plec

unde trebuie să ajung

niciodată nu știu pe cine întâlnesc

am nevoie să stau de vorbă cu cineva

să-i spun

că mi-ar trebui o cămașă mai largă

îmi cresc niște copii pe piept/ pe spate

asemenea unor ramuri pe trunchiul bătrân

cer să se joace

trebuie să-i învăț să vorbească/ să facă primii pași

eu toate astea nu am cui să le spun

am scris poemul acesta pentru mine

mă sprijin de el

când urc ori când cobor

cum se sprijină soarele de fiecare rază

și nu cade

Autorul

Gela Enea

Gela Enea

Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Craiova. Profesoară la Liceul de Arte ”Marin Sorescu” din Craiova. Volume de versuri publicate:”dați-mi voie să trec”, ”steag alb într-un cântec negru”, ”măști”, ”neurophobia”, ”cocoșul are dreptul la o secure ascuțită”, ”ia-mă și pe mine-n zbor” (poezii pentru copii). Mai multe premii pentru poezie.

9 Comentarii

Adăugare comentariu
  1. Dragilor, urmăriți spre a ne amuza împreună, cum cineva, sub protecția anonimatului, are ”grijă” de textele mele cu câte un ”GROAZNIC”.
    Ce părere aveți?
    Eu voi continua să postez, am și spus de ce, iar în măsura timpului, voi comenta niște texte. Mai ales dacă sunt greșeli de ortografie sau de punctuație. Dar și texte bune, când le observ. Dacă aceste comentarii cad greu în conexiunea cu conștiința celor vizați, asta e.
    Sigur că prin prisma a tot ce eu consider că înseamnă POEZIE, nici nu am așteptări de la toată lumea…
    Certificarea mea ca poet au făcut-o alții, capabili și pregătiți să dea un verdict.
    Așa că, votează, stimate anonim, cu ”Groaznic” să-ți alimentezi frustrarea că ești mic!

    1. Este simplu de interpretat, Gela, cine e groaznic nu are de unde să dea mai mult!

  2. Vă mulțumesc pentru aprecieri, ca și pentru voturi. Cu drag!

  3. Poemul, sprijin pentru suflet.
    Fără poezie, sufletul s-ar prăbuşi în genunchi.
    Frumoasă dedicaţie, admir construcţia poemului şi prietenia.

  4. emoționată și onorată și fără cuvinte!

    e greu drumul învățării de a fi! toți avem nevoie de cineva de sprijin. și când suntem sprijiniți, venim cu gura mare! că unii așa percep(em) cuvântul!

    respect ție, dragă poetă, profesoară, prietenă!

    1. dar pentru cine l-ai scris, dear Gela? Dumnezeu citește tot, dar noi?

      1. Substituiți-vă sinelui creator şi aveți răspynsul, domnule Boris!

Lasă un răspuns

Literaturitate © 2015 - 2018