Literaturitate

stare de literatură, stare de artă...

O comedie

 

Sunt actorul propriei vieţi,

Păşesc pe scena goală

Şi în sală aud zeci, sute, mii de voci care-mi strigă numele

Însă sunt doar oameni de carton,

Feţe fără figuri,

Cuvinte fără litere,

Lacrimi fără obraji,

Râsete fără guri.

Şi am impresia stranie,

Că joc un teatru pentru surzii care aud

Orbii care văd

Şi muţii care vorbesc.

 

Lumea râde, aplaudă şi strigă Bis! Bis! Bis!

Dar cortina cade, luminile se sting şi orchestra amuţeşte,

Iar în noaptea lipsită de stele

Pe străzile pustii unde nici câinii nu-şi fac veacul

Păşesc haotic, lăsându-mă în bătaia vântului

Precum o frunză

Precum un fir de nisip

Precum o vorbă şoptită.

Caut în zadar un corp, un chip, un suflet

Acum surzii au surzit

Orbii au orbit

Muţii au amuţit

Lăsându-mă singură în singurătatea mea.

Autorul

Raluca Tamara

Raluca Tamara Pop

17 ani. Indrăgostită de literatură.
Am participat la mai multe concursuri unde am fost premiată cu mențiune sau premiu special.
Anul 2017 mi-a adus şi publicarea într-un volum de creații literare despre închisorile comuniste.

3 Comentarii

Adăugare comentariu
  1. o hartă foarte mare ai deschis în poezia ta, o mare călătorie te așteaptă până să desparți apa de uscat, să pui nume fiecărei insule și fiecărui loc în care s-a întâmplat ceva important :)( și din ce văd sunt multe astfel de locuri și vor continua să apară) Mi-a plăcut tare mult, sper să continui. Vreau ca fiecare punct de pe hartă să-l găsesc încondeiat de mâinile inspirației tale.

    Voi continua să te citesc,
    Paul

  2. bun venit pe literaturitate.ro, Raluca-Tamara Pop cu poeme în care îți cauți identitatea și răspunsuri sensului vieții!

Lasă un răspuns

Literaturitate © 2015 - 2017