Literaturitate

stare de literatură, stare de artă...

păpușa care nu mai sunt demult

 

ține tu tava îmi spui

umpli din nou paharele

apoi îmi întorci spatele

cu eleganța unui don

juan oferi băutura invitatelor

marina marina marina

te prefaci că partenera de dans

e doar colega de serviciu

în bucătărie irina face aperitive

și mie un duș rece crede

nu știu cum mai reziști

iertări peste iertări

patetice ca un moș crăciun atârnând de balcon

la câteva săptămâni după sărbători

în penumbra din living trupurile lipite

proiectează umbre grotești pe perete

ca o păpușă mecanică

un glob lovit se învârte întruna în brad

diavolul se ascunde în detalii

deși n-a rămas nimic de salvat

accept invitația la dans a prietenului tău

strecurată de la distanță  printre dinți

îmi primesc doza de succes a zilei

târfă

uiți că tot un dumnezeu a modelat și coasta

în fiecare zi îmi aduci pe tavă

capul unui botezător

mâine am să desfac bradul

încă nu știi

tocmai mi-am luat un corset

pentru corectarea ținutei

și libertatea

poliță de asigurare

pentru sfinți

Autorul

Violeta Deminescu

Violeta Deminescu

profesor, scriitor, creator de folclor, interpret de muzică populară

2 Comentarii

Adăugare comentariu
  1. acest poem are ceva trist, un soi de dezamăgire, de revoltă interioară, ceva care stă să explodeze și totuși…

Lasă un răspuns

Literaturitate © 2015 - 2018