Literaturitate

stare de literatură, stare de artă...

Policita

Un cântec trece pe lângă alt cântec,
Nimeni nu-l aude, o cetate trece pe lângă umbra ei,
Distanțele bătute cu ouă, frunze pe frunte,
Ziua seamănă cu un arbuz,
Forme strâmbe de străzi, vieți evocate de clanță,
O barză căzu în cuvânt,
Seara e o legumă, ochiul calului este violet,
Glasul devine strident ca o vioară,
Litera ezită, șovăim, șovăim, apoi mergem spre alte țărmuri.

După o boală grea, sănătatea sau moartea sunt singurele soluții
Să bei cidru din clepsidră.
Nu te teme de nimic, finalul este același.
După o viață de scris, premiul Nobel este o bagatelă.
O excursie cu diavolul nu strică nimănui,dar nu continua relația.
Am învățat arta absurdului de la indivizii insipizi și din seriale.
Calul nu avea nevastă, de ce, întrebă copilul.
Șeful era fost milițian și avea acasă un tramvai.
• Republică a saltimbancilor ar fi ceva nou. Fiecare ar face un salt la bancă.
• O cămilă fără cocoașă este ca un diplomat fără diplomă.
• Într-o tabără militară s-a desființat milimetrul.
• De la balamuc la bal nu este decât un pas și invers.
• Geometrii, a lor e împărăția cercurilor.

Autorul

Boris Marian-Mehr

Boris Marian-Mehr

2 Comentarii

Adăugare comentariu

Lasă un răspuns

Literaturitate © 2015 - 2018