Literaturitate

stare de literatură, stare de artă...

Răbdare

 

Lumea s-a frânt în două

Cu un tunet asurzitor.

Negrul pământului

Se revarsă acum asupra frunzelor,

Copacilor,

Mărilor,

Păsărilor.

Furnici imense defilează pe bulevarde

Tigrii orbi rag şi rag şi rag

Iar eu stau la o masă aşteptând ceva,

Neştiind ce.

Ochii mi s-au scurs,

Urechile mi s-au topit,

Nasul a căzut

Lăsându-mă fără văz, auz, miros,

Într-o lume în care trebuie să vezi,

Să auzi,

Să miroşi.

Dar parcă nici nu mai contează,

Ştiind că negrul absolut are să te înghită,

Să te transforme în sclavul său;

Ştiind că mările au să curgă peste tine,

Lăsându-te gol şi dezvelit;

Ştiind că vântul are să desprindă

Bucată cu bucată din tine

Nemailăsându-ţi nimic din tot ce aveai cândva.

Şi totuşi,

Aştept.

Îmi testez propria condiţie umană

Cu o probă de foc:

Răbdarea.

Autorul

Raluca Tamara

Raluca Tamara Pop

17 ani. Indrăgostită de literatură.
Am participat la mai multe concursuri unde am fost premiată cu mențiune sau premiu special.
Anul 2017 mi-a adus şi publicarea într-un volum de creații literare despre închisorile comuniste.

3 Comentarii

Adăugare comentariu
  1. Vă mulțumesc pentru toate sfaturile. Încerc sa le pun în aplicare pe viitor.

  2. imaginaţia ta este amplă şi imaginea merită citită până la sfârşit pentru că este imprevizibilă.
    Pe lângă ce-a spus doamna Ottilia aş mai adăuga să încerci să foloseşti cât mai rar conjuncţia “iar”. În versurile 2, 9 şi 13 se poate fără, chiar sună mai bine. Pentru că “iar” leagă întreaga construcţie şi elimină pauzele. Uneori e nevoie de pauze să se poată vedea mai uşor întregul tablou.

    Cu drag,
    Paul

  3. un poem bun, dar care mai poate fi îmbunătățit prin revizuirea punctuației. de ex., aici: rag, şi rag, şi rag, virgulele nu-și au rostul.
    în plus, cred că dacă folosim punctuația, trebuie să o folosim peste tot, nu doar pe alocuri.

Lasă un răspuns

Literaturitate © 2015 - 2017