Literaturitate

stare de literatură, stare de artă...

trei iubiri

 

TREI IUBIRI

1.Tatăl Pe băiat îl chema Bobo, tatăl său era feroviar, cunoștea mersul trenurilor. Când fiul venea să-l ia de la serviciu, să mai vorbească în drum spre casă, tatăl îi povestea despre istoria căilor ferate, mergând printre șine. Tată, dar nu poate să vină un tren din spate? Întrebă cu teamă băiatul. Nici vorbă, la ora asta nu sunt trenuri. Deodată se auzi un uruit asurzitor, tatăl îl aruncă pe băiat în șanțul de lângă linii. Iar trenul trecu, nelăsând nimic în urmă. 2.Dragostea Mi-aș da și inima pentru tine, spuse tânărul, ținând-o pe iubita sa de mână. Dintr-o casă părăsită ieși un înger negru, părea un arcaș, a scos o săgeată, o îndreptă spre fată, dar tânărul se puse în față. Săgeata ieși ca un fulger din arc și străpunse inima tânărului. Dimineața, devreme, cei de la salubrizare adunară vreo cinci cadavre. 3.Uriașul Uriașul era un brigand, în lumea noastră prea savant, decapita din trei în trei, ca doctorul Jim Gray. Rupea și oasele subțiri ale plăpânzilor satiri, la tomberon să meargă tot ce scrie orice hotentot , valoarea e prestabilită de criticul Clătită. Și totuși îl iubesc, el are un merit – orice spui, e mare, zâmbește blând și feminin, Gargantua calin. BMM

Viața este singura sursă a nefericirii noastre, de aceea ne luptăm cu ea

Autorul

Boris Marian-Mehr

Boris Marian-Mehr

Lasă un răspuns

Literaturitate © 2015 - 2018