Literaturitate

stare de literatură, stare de artă...

Zaruri

 

 azi m-am simțit strivit de propia-mi viață

eram undeva într-o intersecție

cu sens giratoriu

toate mașinile veneau dinspre stânga

n-am văzut niciodată atâtea mașini venind dintr-o singură direcție

atâția șoferi grăbiți și indiferenți

n-ar fi încetinit unul să mă lase să intru

disting și chipuri cunoscute printre ei

Catherine

iubita mea

care trece ca o nălucă

spre un loc în care nu ne vom întâlni niciodată

vecinul de la parter care omoară pisici și vrăbii

din plăcerea de a ucide

șeful

băieții de la clubul de bridge

mulți dintre ei îmi cunosc mașina

îmi fac semne prietenești

dar nu-și iau piciorul de pe pedala de accelerație

probabil că nici eu n-aș face altfel

nimic nu e mai stupid decât să te poticnești

într-o intersecție

făcând loc la alții

viața e plină de intersecții cu sensuri giratorii

tot oprind riști să nu mai ajungi la destinație

sau să ajungi prea târziu

ultima mașină aduce cu ea noaptea

destul de trist

nu mai văd locuri libere în parcări

oameni

totul s-a mutat din stradă

între ziduri

la geamul Catherinei zăresc două umbre

îmbrățișându-se

și-mi iau capul în mâini

nu mai am loc în ziua aceasta

mereu mi se întâmplă asemenea lucruri

și de fiecare dată privesc prin gaura neagră a puștii

aștept degetul să apese pe trăgaci

dar degetul nu se mișcă

ochiurile din tigaie sfârâie agasant

bulbucându-se

devin albe precum corneele ochilor tăi

asocierea aceasta mă face să râd din toată inima

ca un copil care înfige un bold într-un  de fluture…

Autorul

Aurel Contu

Aurel Contu

Sunt din Piatra Neamț, scriu poezie, proză, eseu, am publicat volume în format digital sau pe hârtie, colaborez și cu alte site-uri literare..

Lasă un răspuns

Literaturitate © 2015 - 2018